Trec prin oglinzi
de apă caldă scăpată
în drum spre robinet
de la alt robinet
și se vede orașul în ruină
părăsit de lumea nebună
mă prinzi de gamba piciorului
în veșnice dureri de fericire
saltul mi-l curmă spre stele
cerul devine nisipos
și totul vuiește fără ritm
oglinzile se sparg una
câte una pe rând
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.