Ultimul marțian
stă picior peste picior
are capsa pusă peste un joben
roșu cum e planeta plină de oxid
de fier din abundență pe scoarța
lui marte războinicului zeu roman
e ultimul rămas să zăvorască
a patra planetă de la geam
costumul armani îl strânge
puțin la spate puțin în față
slăbește papionul negru
cerul se-ntunecă ușor când scoate
limba lungă tăiată-n două
pipăie paharul stând comod
pe scaunul cu șase picioare strâmbe
se vaită chelnerul cu masca pusă
vizitatorul nu poartă și nici nu-i pasă
de măsurile de protecție
răsfoiește un ziar cu trei degete
se obosește inutil
pornește televizorul suspendat
alege un meci de fotbal
se uită cu trei ochi atent
pare sincer interesat de echipamente
cercetează sticla de coniac
oare știe că a patra planetă de la soare
a devenit nelocuită de ființele vii?
știe de ce? sau e implicat
în tărășenia poemului
scoate o pereche de cărți măsluite
și-ar juca viața la cărți
e ultimul marțian rămas în urmă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [Vezi și următoarele:
- poezii despre planete
- poezii despre picioare
- poezii despre viață
- poezii despre televiziune
- poezii despre sinceritate
- poezii despre roșu
- poezii despre protejare
- poezii despre protecție
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.