Te-am îmbrăcat în straie de cuvinte
Te-am îmbrăcat în straie de cuvinte,
Să poți să locuiești la mine-n minte
Și de târcoale îmi va da păcatul,
Să te dezbrac, în gând, ca apucatul.
Ți-am aruncat metafore pe umăr;
Nu m-am zgârcit, nu pot să le enumăr.
Pe buze dulci și moi, trei atribute
Ce eu le-am născocit, nemaiștiute.
Ți-am înjghebat din epitete salbă,
Pe gâtul fin cambrat, pe pielea albă.
Cu rime ți-am brodat, ca toți poeții,
Un zâmbet cald, pe chipul frumuseții.
Ți-am pus pe sâni alegorii superbe.
Să simt de sângele și-n tine fierbe.
Mai jos, te-am învelit în substantive,
Să nu-ți mai văd mișcările lascive.
Ți-am aruncat pe coapse-o antiteză.
Cum semeni cu-o gheișă japoneză!
În tine-s îngeri, demoni ce tresaltă
Și Rai și Iad în trupul tău exaltă.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.