Strigăt în pustiu
strigăte de durere tremură în voce
cuvintele-s înlănțuite de tăcere
boala m-a atacat ca o fiară feroce
zile sănătoase sufletul le cere.
am cărat poveri cu coloana slabă
crucea destinului parcă-i de plumb
timpul mă transformă într-o gloabă
multe în viața mea aș vrea să schimb.
liniștea și pacea întârzie-n pustiu
și parcă rugăciunea nu mă mai ajută
zadarnic îi cer morții să vină mai târziu
s-a cuibărit în mine cu față nevăzută.
șarpele durerii încolăcit pe oase
împrăștie venin pe gânduri frumoase.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.