Din vară până-n primăvară
Se stinge vara lent în ploile de toamnă,
Râd strugurii din vii, dar pleacă rândunele
Și-un dor de ducă lin, nostalgic mă îndeamnă
Să zbor hai-hui cu gândul pe firul vieții mele
Să trec prin codrii vechi, agale, cu încetul,
Când frunzele de-aramă foșnesc în blând alint
Și-apoi, cum măiestrit ne-ademenea Poetul,
Spre mândra glăsuire-a pădurii de argint...
Vrăjit de toamnă, văd cum totul parcă joacă
În ampla simfonie de viersuri ori culori...
Cu fulgi de nea zglobii, cristal și promoroacă
Natura-mbracă straiul festiv, de sărbători!
De-acum, Moș Nicolae, Crăciunul trec pe rând,
Cu fast, Revelionul preschimbă anu-n țară,
Iar prin nămeți și geruri ne ispitește-n gând
Ea, calda primăvară, renașterea sprințară...
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.