Seară
Un păianjen, ca un neg,
Umblă lung, în șase peri.
Abia-l vezi și e întreg
Cu nevoi și cu dureri.
Vine de la munca lui ;
Nu se-nșeală de picior.
Îl așteaptă colo-n cui,
Casa prinsă de urcior.
Nu mă vede, nu mă are,
Nu mă știe de nimic.
De ce-oi fi atât de mare?
De ce-i el atât de mic?
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.