Scrie, scrie Doamne!...
La lumina lumânării, când sunt îngerii aproape
si pe Cer secera lunii printre nori abia răzbate,
La o masă in livadă, sub un măr fără ispite
legile din veșnicie le dorim revizuite.
Un amendament Stăpâne, prăfuiti suntem de veacuri
condamnați pe- acest pământ, limitați in timp și spațiu,
O petiție noi scris- am, cerem să trăim mai mult
Tronul Tău si tribunalul s- aibă ultimul cuvânt.
Avocații să pledeze, preferăm pe cei din stele
printre ei, unul să fie, chipul drag al mamei mele,
Magistrați ce- mpart dreptatea, de se vrea, dintre cei sfinți
la procesul conștiinței, judecăți doar de părinți.
Scrie Doamne- o lege noua, cel puțin suta de ani
să trăim in zborul sacru, șterge tot ce- nseamnă bani,
,, Doctorii fără de- arginti"", grija lor copiii lumii
de istoria Sodomei s- aibă parte doar nebunii.
In lumina dimineții suntem bucuroși de viață
resetează- i Sfinte Tare, cei ce ard firul de ață,
Primeneste- n lung planeta, curăță in grâu neghina
taie gardul separării, lasă liberă gradina!
poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marina Tuturman. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre lumină
- poezii despre legi
- poezii despre îngeri
- poezii despre zbor
- poezii despre stele
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.