Sonet îmbibat în nimicuri
Tu te-ai născut odată cu-a ta moarte
Ești lebăda ce va cânta-n crepuscul
Tăcere-ți este viața, drum minuscul,
Spre mâine amintirea să și-o poarte.
E cartea existenței tale-opuscul
Cu ale clipelor luciri de arte
E Dumnezeu aici enigmă foarte
Pe zare-n dimineților corpuscul.
La numărarea banilor de Punte
Suindu-ți sângele pe eșafod
Ți se deschide ochiul cel din frunte.
Minciuna e un demon ce-i apod
Când înger adevărul din grăunte
Se mai întinde leneș în izvod...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Grinch

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.