TIMPUL E DE AUR
În spațiul inimii, se deschid ferestre,
Gardenia mugurii desface
Petale-s albe ca terestre
Iar sufletul surâde-n pace.
La umbra unui gând târziu,
Stâ cuminte așteptarea,
Cerul devine străveziu,
Ungher de suflet îmi tresare,
În spuma norilor de vară,
Ochii se clătesc de gânduri,
Din rouă-mi fac o călimară,
O pană albă scrie rânduri.
Pe neașteptat o ploae m-a udat.
Iarba-i udă, parcă-i de velut,
Natura bucuroasă m-a scăldat
E prospețime și plăcut,
În zare-adâncă, bolta-i de cobalt.
Curent de aer gingaș mă străbate,
Și-mi vine indicații din înalt,
Că timpul se plătește-n rate.
Am înțeles că timpul e de aur,
Să nu-l mai irosesc fără un rost,
Și nu se cumpară nici cu tezaur,
Deci să nu facem lucruri de prisos.
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ludmila Maciuga. [Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre gânduri
- poezii despre alb
- poezii despre înălțime
- poezii despre timp
- poezii despre tezaur
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre pace
- poezii despre ochi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.