Leagăn de iluzii
se scurge-ncet nisip de aur în clepsidră
eu răspândesc în vânt suspine de femeie
se întorc din Olimp amintiri de hidră
răscolitoare și nemuritoare odiseie.
atunci când rătăcesc printr-un coșmar
și întunericul se cască la picioare
gândesc că Timpul e nebun, amar
și beau însetată aromată licoare.
pentru esențe fac și sacrificii
rostogoliri printre lucidități divine
gânduri lansate-n cer ca artificii
amăgiri și iluzii pe valuri anodine.
revelații dezghețate fericiri închipuite
leagăn cald de vis în clipe hărțuite.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.