Mută!
Când punea copita pe lanț
Ori călca pe ceva, pe funie, îi dădeai cu palma peste
Picior și ziceai:
- Mută!
Boul rumega nepăsător. Mută!
După câteva palme catadicsea să ridice piciorul.
Și luai lanțul, sau ce era, frânghia. Boii noștri, pe care
I-am mângâiat așa cu palma: Boian, Galben, Suran, Vână,
Prian, Murgilă. O vacă Rușița, alta Prica, Dumana.
Boii vecinilor se numeau:
Cerban, Bolocan, Cocoran, Breazu,
Zorilă, Viorean, Miercan, Ungurean.
Acum le pun nume de oameni:
Gică, Relu - alte alea!
Și, vezi tu, - zice Ricuța, vorbind singură -
Nici nu prea mai sunt boi.
Înainte omul nu avea televizor,
Dar se uita la vite.
Și ce drag îi era să se uite!
Hăis, Zorilă! auzeai. Cea, Murgilă!
Treceau carele pe drum
Și ce bine-i ședea drumului plin de care-ncărcate!
poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.