Curajul le-a fost reazem...
A lor dragoste sfântă de patria străbună
Au dovedit-o-n luptă, pe câmpul de război,
Și de-a fost ceru-n lacrimi împrăștiind furtună,
Au stat cu pieptu-n față, sfârșind ca bravi eroi.
Jertfitu-s-au nevolnici prin arșițe și geruri
Pentru a noastră limbă și-al nostru drag pământ,
Vărsat-au al lor sânge urcând măreț la ceruri,
Curajul le-a fost reazem și ne-nfricat avânt.
Să veșnicim de-a pururi, să moștenim în pace
O strămoșească vatră și-un mioritic plai,
Au apărat destoinic bătrâne țarini dace,
Izvoare, munți și codri din vechiul colț de rai.
Plătit-au scump cu viața, scriind viteji istorii,
Iar datoria noastră e să-i cinstim oricând,
Să le-nchinăm o rugă pentru-ale lor victorii
Și-o floare pe mormânt, măcar din când în când.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.