Focul iubirii
Am scăpărat amnaru-ntr-o privire,
Crezând că-i putem controla văpaia,
Focul ne-a-nvăluit într-o clipire,
Nu l-am oprit nici eu, nici tu, nici ploaia,
Ne-a mistuit și primăveri și toamne,
Deasupră-ne au plâns scântei albastre,
Au lăcrimat chiar sfinții din icoane,
Înduioșați de chinurile noastre.
S-au strâns în nori invidii temerare,
Au fulgerat, mizând c-or să-l învingă,
Cercarea lor l-au întețit mai tare,
Dar, cine focul dragostei să-l stingă?
Ne-am depărtat. Speram, în amăgire,
Că-i scrumul cel ce încă ne mai frige,
Dar, ce naivi! Aprins într-o iubire,
Doar moartea focu-acesta-l poate stinge.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mirela Minuța Alexa. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.