Actul...
păcatul meu s-a scurs între neant
și linii de cearșaf echilibrate
rușinea mea - prin membru supleant
din două sfere-n haos spânzurate
și obosit de act și de final
întins în lat pe liniștea tăcerii
mângâi cu-o mână sfârcul unui val
cu alta adierea primăverii...
poezie de Iurie Osoianu (1 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sâni
- poezii despre tăcere
- citate de Iurie Osoianu despre tăcere
- poezii despre sfârșit
- citate de Iurie Osoianu despre sfârșit
- poezii despre rușine
- citate de Iurie Osoianu despre rușine
- poezii despre primăvară
- citate de Iurie Osoianu despre primăvară
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.