E doar gândul care salvează gândul. Gândul că sunt o persoană mă face să fiu o persoană. Nu numai că nu găsești nimic, afli că tu ești Nimic. Trebuie să fii Vidul, ca să poți să găzduiești o manifestare. Trebuie să fii Nimicul, ca să poți să găzduiești ceva - o persoană. Atâta timp cât eu nu plec cu mintea să cumpăr viața, pur și simplu rămân ca Viața, rămân ca "Eu-Sunt"! Toate găurile negre din pământ le vizitezi doar în speranța ca acest zbucium interior să înceteze. Dar atâta timp cât mintea există, zbuciumul nu va înceta. Trebuie să vezi că mai este ceva în afara minții, este însăși Conștiința. Când această Conștiință este văzută, zbuciumul încetează. Urmărește să vezi Acum, în Această Clipă, dar nu ceea ce spune (a spus) nici Adyashanti, nici Mooji, nici Atmaji, ci Ceea Ce Este Acum, Aici! Îi lipsește ceva acestui Ceea Ce Este, ca eu să mă duc pe ceea ce cineva a spus? Pentru că atâta timp cât trăim în minte, simțul separației există, chiar și atunci când două ființe se iubesc uluitor de mult.
Atmaji Maharaj în Acela dinainte de "Eu-Sunt" mai poate fi pierdut?, Partea 4
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.