Mi-e dor de Belvedere
Când iarna amintirilor va trece
în umbre de arțari întortocheate
noi doi împrăștiați pe firul gheții
ne vom vedea de-a pururi într-o carte,
nescrisă, cum triumfă-n calea vieții
plutești mereu la umbra ierbii noastre
când ne-aspersam în unduiri febrile
pierdute-n depărtări apropiate,
și-uitam cum delicatele begonii
dispar în neguri și imensitate.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre delicatețe, poezii despre cărți sau poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.