Adevărul
Priviți atent cum strălucește
Asupra cine-i reușește
Să sară-al eului hotar,
Din gând străin, plin de amar.
A sa lumină, doar există
Tot în rest, deși persistă,
Iluzii triste ce cuprind
Vâltoarea mării suferind.
Atât de-aproape el se află
Încât voind se și arată
Din tărâmul fericirii,
Stăpânul viu al nemuririi.
Căci ce poate fi mai sus
De realul ce-n curaj e dus
Peste lumi și peste sine
În vârful culmilor divine?
Priviți-l plin de-sa onoare
Trăiți în lumina-i iubitoare,
Iar dacă toți l-ar ocoli
Tu, singur, în el să fii.
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre onoare
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre graniță
- poezii despre fericire
- poezii despre existență
- poezii despre curaj
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.