Sunt copacul iernii
Nu se mai repetă cântecele copilăriei
În corul școlii,
Cu ochii țintă la mîinile dirijorului
Și iubirea serbărilor care vor veni.
Timpul se încărca cu armonie,
Iar sufletul dădea pe dinafară din piept.
Ziua se însenina de mireasma lăuntricei bucurii,
Se limpezea apa în dorna de scăldat.
Nu mai sunt fetele care se îndrăgosteau
Fără să înțeleg pentru ce,
Nici hârjoneala permanentă cu ele.
S-au pierdut în trupul crescut prea devreme
Alungate pe căi răzlețe.
Sunt copacul iernii cu ramurile ninse.
Cu o mângâiere
Neobișnuit de firească
Pășesc pragul înțelepciunii
Și aștept...
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.