Cândva
lângă stâlpii de apă
se risipea albastrul
la picioarele noastre
și-apoi verdele
până când galbenul
ne-a înghițit într-o mare
nedescifrând labirintul încă
împletim în gând
coliziuni cromatice.
cioburi colorate ne strigă
iar noi, fachiri, cu tălpile
încă verzi.
poezie de Vero Anttheia Teodoru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.