Înger și demon
Chip frumos de vrăjitoare,
Suflet plâns de înger trist,
Rătăciți prin astă lume
Fără aripi, fără zbor...
Caută să se găsesască
Pustiiți de amar și dor,
Cheamă Cerul și invocă
O putere îngerească.
Ea - n zadar se amăgește
Căci blestemul îi atârnă
Ferecat în nouă lanțuri
Și în nouri de furtună.
Îl zărește și îl cheamă,
Îl conjură și-l blesteamă,
Îl iubește și-l urăște,
Îl dezleagă, iar îl leagă.
El o aude când îl strigă
Și nu poate să-i răspundă
Fiindcă aripa-i e strânsă
Cu alte nouăzeci de lanțuri.
O zărește și o cheamă,
O conjură ș-o blesteamă,
O iubește și o urăște,
O dezleagă, iar o leagă.
Mihail coboară-n taină
La o sfadă cu Gavril,
Uriel le cântă-n strună,
Rafael a hotărât:
Va păși în astă lume
Luându-și chip de vrăjitor
Ca blestemul să îl rupă
Pe Luceafăr să-l răpună.
poezie de Luiza Rădulescu Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.