Lamandrele negre
din pământuri... a coborât
în alte pământuri... nu a urcat
spune viermele igni
fug pe un ton excavat
despre omul de mină lansat
în explorări subterane
infimă
lumina coborâtă odată
cu privirile sale iscditoare
mai zăbovește o vreme în întuneric
lucrând un amestec surpat
de un gri ca betonul
prin venele ascensorului
infirmă (?!) e
cuația validității
sentimentului de iubire față de decedat
a femeii aflată la suprafăță
înarmează totuși cu dinți rotativi
o sondă artizanală de ochii
încă închiși ai comunității
adevărat
omul a fost cu un pas
înaintea venirii de nu
se știe unde a sa
lamandrelor negre,-n regim
de urgență
în linia rădăcinilor
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Traian Abruda. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.