Stâpul curbat de lângă casă
De ce îți risipești menirea?
La naștere, trei stropi de rouă ai primit
Cuvinte negăsite de găsit
De limpezit sau de murit.
De ce îți risipești iubirea?
Cuvintele tale au dezbrăcat
Stâpul curbat de lângă casă
Într-o cascadă fără de păcat
Stâlpul meu are frunze de tei și de acant
De lemn, de marmură și piatră,
Și înflorește, rug îndrăgostit
Ca patima ascunsă într-o șatră.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.