Cu Luna la pas
Geroasă noapte și senină,
Iar pe pământ doi muritori,
Fără să vadă luna plină,
Fac umbre, că sunt călători.
Găinile se culcă-n dud,
Chiar și pe gerul ăsta mare;
Și mersul stelelor l-aud,
Că se visează călătoare.
Îngheață creasta la cocoș,
Copii de frig or fi murind,
Zăresc o babă și un moș
Pășind încet, călătorind.
Nu eu vă spun această poezie,
Ci luna de pe cer mi-a spus-o mie.
sonet de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ger
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre lună plină
- poezii despre găini
- poezii despre gheață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.