* * *
am adormit cu toate
necuvintele pe mine
păcat al beznei pe senin
înapoiază-mi stelele îndată
lipsesc luminele să zbor
am adormit cu toate
necuvintele pe mine
rămâne stupul gol furtuni îl gustă
lovi un fulger cu tăceri în noi
și-un pumn de vise înghețate
am adormit cu toate
necuvintele pe mine
nu se mai arde-n noi brazdă de foc
iubirea ca un ied stă prinsă-n ace
am degerat acolo sub lacrimi de potop
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre iubire
- poezii despre gheață
- poezii despre apicultură
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.