Mândrie și vis
din vise ce-s născute-n primăveri
hrănit-am seva iubirilor de ieri
ce-a mai rămas în cupa de cristal
e greu de spus sau poate fi banal.
mai rătăcesc prin umbră pe alei
cu dor uscat ca florile de tei
în ape limpezi imi înec amarul
și-n apa vremii din mal îl duce valul
privesc în depărtarea singurătății mele
ce aș putea schimba și pune-n fiare grele?
orgoliul și mândria balanța o înclină
și visul îmi șoptește..., doar ele sunt de vină.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.