Din haos iar în haos...
... s-a stins o lumânare în clipa prinsă-n zbor
de mâța pe spinare și arma la picior
și trece printre dealuri ecoul trist și gol
de ape și de maluri și vite în ocol
din larma dimineții se naște-o nouă zi
cu umbre de tristețe pe nori de ploaie gri
și curge lin la vale în unde amărui
mereu pe-aceiași cale, mereu a nimănui...
poezie de Iurie Osoianu (25 august 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.