Pot...
nu te bucura
și nici nu mă compătimi când vezi
cum umblu vesel ducând pe umăr
craca de sub tălpile mele
gândește-te că am decis
să merg
cu inima desculță
sau că drumul meu are
copacii continui
și că
la o adică
pot chiar și să zbor
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.