Petala de foc
Un trandafir, petală, roșu, foc...
chiar am iubit tot ce era-n cuvinte,
dar ele nu erau decât un joc,
iar trandafirul nu era cuminte.
I-am sărutat petalele-ntr-un vis
ce promitea o veșnică iubire,
un trandafir cu sufletul deschis
spre multe zări, ca într-o rătăcire.
Avea și țepi! Petalele au țepi?
Păi, el avea căci zodia, se pare,
e, și la trandafiri poți să concepi?-
din cele-afurisite, nu oricare.
Și, uite-așa, petala cea de foc
iubită și-alintată-n vis și gânduri,
m-a lecuit iubire cu noroc!-
și-acum e-o amintire... printre rânduri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.