* * *
Bat sălbatic clopote de nuntă
Blestemat e ceasul când abjur
Suntem zugrăviți ca pe-o icoană
Nu cu roșu numai cu azur
Umerii ți-s parcă promoroacă
Trupul tău mă soarbe ca un hău
Cade o zăpadă sângerie
De pe iarba pântecelui tău
Și acolo sus sub baldachine
Steaua mea se-aprinde violet
M-ai făcut bărbat până la șolduri
De la sold în jos sunt un schelet
poezie de Octavian Soviany
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.