Iubire o societate cu răspundere limitată
o cale dar niciun drum concret
un tren de mare viteză
și nicio șină
o navă de croazieră
pe un strop de ploaie iminentă
cai sălbatici
prin vene deschise în altele
o enormă lumină și niciun ochi
două contururi desenate cu albastru
pe albastrul mai mult gri
niciun cuvânt traductibil
doar intenții de gest și
aproape inexplicabil
un pântece cuib miracolelor
bărbatul
sau ce-a mai rămas din
una din extremitățile armelor
ridică nedumerit din umeri
închipuindu-se
Atlas
femeia
privită unica vinovată
poartă mai departe pe umeri
atlași îmblânziți
la registrul comerțului
un srl tentează înscrierea
ea spune da - el spune da
și pământul se umple de umeri
rescriind
perpetuu
acest text
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.