Ne-am așezat amândoi cuminți, în grădina plină cu flori. Mirosea a clipe primite în dar la margini de văzduh, a timp prețuit și recunoștință. M-ai învățat cu...
Ne-am așezat amândoi cuminți, în grădina plină cu flori. Mirosea a clipe primite în dar la margini de văzduh, a timp prețuit și recunoștință. M-ai învățat cum să împletesc boabele de rouă cu inocența șoaptelor nestrivite. Și norii de pe cerul albastru aveau contur de chipuri, forme cioplite cu inimă bună și bucurie. Când nu îmi era de ajuns închipuirea îmi sărutai fruntea, dezmierdându-mă.
Andreea Palasescu (27 mai 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.