Cumnatul
Văd cumnatul în grădină
Într-o liniște deplină
Stă ușor cam aplecat
Nu știu ce l-a apucat
Nu vorbește, nu clipește
Dar se pare că pândește
Inamic neanunțat.....
Sub ardeiul din răsad
Mușuroaie se înalță
Când la gardul vechi de plasă
Când la roșii în șirag
Ce ajung până la prag
În tunele subterane
Cârtița duce vagoane
Marfă bună de gătit
Pe cumnat l-a păgubit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.