Dumnezeu vorbește lui Moise
A fost hrănit cu laptele credinței,
Apoi cu zelul școlii din Egipt.
În urmă, dus în școala umilinței,
Chiar Dumnezeu, din flăcări i-a vorbit.
Și l-a trimis în mare misiune,
Cu-avertizări solemne și puteri,
Să ceară stăpânirii slobozirea
Ce nu venea nicicum, de nicăeri.
Toiagul refuzat se face șarpe.
De stai cu mâna-n sân, te umple lepra.
Să nu dai înapoi de la chemare,
Dar nici spre ea să te alerge febra.
În rug aprins, Iehova a vorbit
Și l-a chemat pe Moise în pustie.
A fost chiar o minune, nu un mit:
Cristos e rugul plin de veșnicie.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Florin Laiu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.