Ciuperca blestemată
O sărmană ciupercuță, blestemată de-o mătușă,
a crescut în întuneric, într-o casă părăsită,
după ușă.
Doi gândaci îi dau târcoale, istoviți de căutare...
își dreg glasul și o-ntreabă dacă a găsit prin preajmă
de mâncare.
Ciupercuța le răspunde că ea nu poate să meargă.
și stă-n loc de când se știe și crede c-așa rămâne
viața-ntreagă.
Gândăceii o ascultă, neînțelegând ce are,
de nu poate să se miște... c-ar fi vrut să o invite
la plimbare.
Cel mai mic se-ndrăgostește de piciorul ei fragil,
îi admiră pălăria roșioară, ce îi dă mult
sexapil.
Stă lângă ea ziua-ntreagă, spunându-i că-i minunată,
prea frumoasă și deșteaptă și-ar vrea să-i fie mireasă,
de îndată.
Ciupercuța, fericită că-n sfârșit iese la soare,
se apleacă, îl sărută... însă e otrăvitoare
și... el moare...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.