Bufon
Simonne, sunt un biet bufon la picioarele tale,
Idealu-ți etern galben trandafir în delir,
Conștiința-mi pată de vid, se preface-n petale,
Din tine, din surâsu-ți divin, muza mea, mă inspir...
Te vânez prin vis, cu vibrante săgeți vegetale...
Vreau, într-o zi să îți ung sânii cu miere și mir,
Repet: sunt un biet bufon, la picioarele tale,
Mi-ești aură și boare de vânt, mi-ești zefir!
Din sângele nostru albastru, cad stele-n rafale
Vestală ești de-a pururi și eu sunt, desigur, emir,
Bem apă sfințită dintr-un tainic, de aur, potir,
Ne ondulăm, tulburător, în consens, cu mișcări rituale...
Simonne, sunt un biet bufon la picioarele tale
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dumitru Sârghie. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.