La Masa Tăcerii
M-a-îndemnat inima
Să deschid
Poarta Sărutului in timp ce
În vârful Coloanei Fără Sfârșit
Cânta un tril de
Pasăre Măiastră!
În jurul meu se lăsă o liniște adâncă
Asemeni Cumințeniei Pământului.
Pe unul din scăunele,
Cu privirea-i de copil,
Cu fruntea-i plină de sudoare,
S-a așezat să-și tragă un pic
Răsuflarea.
O domnișoară, Pogany,
I-a șters fruntea și i-a mângâiat-o!
Să ne trăiești, Brâncuși!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Matei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.