Scaiul
Vai, cum s-au precipitat lucrurile!
Te-ai ținut după mine, o iarnă, scai,
De unde să fi știut păcatele mele,
Că minte n-aveai, dar te dădeai crai!
Și ce mai crai, un crai vestit de tobă...
Neștiutoare m-am lăsat sedusă ca o snoabă,
Cu glas mieros șopteai, că vei fi purtător de robă...
Din doamna mult visată sunt azi o biată roabă.
Vai, ce coșmar! o viață am peticit la lucruri,
Pesemne toate-s lăsate de la Dumnezeu!
Craiul de-altădată să n-aibă la pantofi nici tocuri
Eu... roba ce-am visat-o s-o peticesc mereu.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru George Ceaușu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.