Primăvară brutală
Ne escortează vântul prin foburguri,
Spre primăvara de la cap de drum,
Dar nu ferește nimeni acei muguri
Când izbucnesc prin temeri și prin scrum.
Mi-aș fi dorit să mă primești întreagă,
Să nu mă-mparți în noapte și în zi,
Iubirea când pe ea însăși se neagă,
Prin ce va mai putea atunci răzbi?
Fuior de ceață și de îndoială
Trimite păsările înapoi,
Cum primăvara jalnică, brutală,
Ne-mpinge-n deznădejdile din noi.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.