Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare
Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare
Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit,
Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit,
Iar corbii s-adunară, strigând în depărtare.
Ha, corbii s-adunară strigând în depărtare,
Căci pradă lor gătirăm din trupul prihănit
Ce sta întins și rece în turnul părăsit:
Și mortul era visul suprem de așteptare.
Și noi omorâtorii stam palizi și tăcuți,
Privind cu ochii turburi în noapte, aiuriți.
Ah, nopțile din suflet ce triste și amare-s!
Simțirăm plini de groază o mână nevăzută
Stând gata ca să scrie în noaptea grea și mută,
Cu slove arzătoare sinistrul: Teckel, Phares.
poezie clasică de Ștefan Petică
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Ștefan Petică este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.