Mi-e dor de bunica
De bunica mea mi-e dor.
Torcea lâna din fuior.
Firul lung îl întindea
și pe fus îl răsucea.
Tot așa torcea bunica.
Torcea noaptea, ziulica...
Torcea cu gândul la noi
să ne facă haine moi.
Cu ele ne îmbrăca,
de mânuță ne lua,
la biserică plecam,
Lui Isus ne închinam.
Când ne întorceam acasă,
buna ne punea pe masă
cozonacii rumeniți,
de mâinile ei gătiți.
"Tatăl Nostru" îl spuneam,
"Hristos a înviat" rosteam.
Ciocneam ouă cu bunica
și ne trecea ziulica.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.