Lupta
Lupta din sufletul meu
Se duce cu un singur dușman.
Diavolul singurătății mă macină
An de an.
Speranța, precum un fulger străbate
Cerul inimii mele.
Transcendent, prin jarul încins,
Mă înalț către stele,
Cetate de vis.
Îmi caut lacrima în căușul palmei
Ciuruit de dureri
Sunt biciuită de fanaticul ieri.
Am sângerat, lava vulcanului
Sângerând o vreme,
A frământat cu timpul de-odată,
Viața mea toată.
A copt-o într-o pastă cerească
Neatinsă de lut,
Iar acum,
Nu mai sunt
Lut măcinându-se trist.
Am învins!
Ceruit, sunt ghețarul cernit
De atâta tăcere, în al nopților schit.
Un dușman bicefal
A căutat să-mi ucidă credința
În hăul ce înghițea
Clepsidra timpului meu.
Clocoteau mândria și ura, minciuna,
Durerea și zbuciumul
Prezentului nefast și mizer.
De aceea acum trăiesc un alt timp,
Un alt gând...
De aceea acum sunt un vis pe pământ.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.