Dan era tăcut, retras, sfios. Îi plăcea să învețe și să citească; era refugiul în care găsea ceea ce-i lipsea. Cărțile erau prietenele lui dragi. Cărțile și ...
Dan era tăcut, retras, sfios. Îi plăcea să învețe și să citească; era refugiul în care găsea ceea ce-i lipsea. Cărțile erau prietenele lui dragi. Cărțile și motanul Moț, care nu-l părăsise, deși devenise mai leneș; nu mai era așa, aventurier, ca-n anii trecuți, deși nici drept foarte puturos nu putea fi clasificat. Dar luase puțin în greutate, ceea ce-l incomoda în deplasările sale.
Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.