Dimineață cu minuni
Mergi acum, în umbra serii
În odaie să te-nchini
Și îți dăruie visării
Ochii de lumină plini!
În visare ți s-arate
Calea dreptă de urmat ;
Este sfetnic bun o noapte
Când adormi îngândurat.
Le dezleagă și sloboade
Amintirile cu noi
Căci tristețea-n carne roade,
Ne sfârșește pe-amândoi.
Eu voi sta la sfat cu luna
Și cu stelele, la geam,
Cum am stat întotdeauna
Când nu te înțelegeam.
Ca-ntr-o doară să-i spun lunii
Strecurată printre pruni,
Cu cât foc iubesc nebunii
Și cum speră în minuni.
Când se înfiripă zorii
Alungând un somn curat,
Tu să lași în noapte norii
C-un sărut nevinovat!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (8 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.