Știu, puritatea
Știu, puritatea nu rodește,
Fecioarele nu nasc copii,
E marea lege-a maculării
Tributul pentru a trăi.
Albaștri fluturi cresc omizi,
Cresc fructe florilor în jur,
Zăpada-i albă neatinsă
Pământul cald este impur.
Neprihănit eterul doarme,
Văzduhul viu e de microbi,
Poți dacă vrei să nu te naști,
Dar dacă ești te și îngropi.
E fericit cuvântu-n gând,
Rostit, urechea îl defaimă,
Spre care o să mă aplec
Din talgere vis mut sau faimă?
Între tăcere și păcat
Ce-o să aleg cirezi sau lotuși?
O, drama de-a muri de alb
Sau moartea de-a învinge totuși...
poezie de Ana Blandiana din Persoana întâia plural (1964)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Cartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.