Acele dimineți...
Ador acele dimineți,
Venite parcă din alte vieți
În care sufletul mi-l iubești
Iubirea în șoapte mi-o cerșești.
În care ești un înger pământesc,
Cu suflet de copil ceresc.
În care razele ne spală trupul,
De păcatul amar si gândul,
A iubirii doar de-o viața
A unui fir încâlcit de ața.
În care ne lăsăm amprente,
În care desenăm cu crete,
Iubirea noastră de hârtie,
Ce dureaza de-o veșnicie.
În care lupți să mă păstrezi,
În lanțuri sufletul să-mi legi
Și pentru alte vieți ce vin
Împodobite în amar și chin.
Ador acele dimineți,
În care suntem niște feți,
Abia treziți la viața,
Cu plâns și râs pe față.
poezie de Adriana Monica Burtea (22 octombrie 2015)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.