Primăvara aceasta
Sfioasă și blândă,-mbrăcată în verde,
Mai trece aleea - un gând printre gene,
Sub voaluri de ploaie, prin ramuri și plete,
Țesând în miresme iubiri efemere...
Condurii-i lila - fulgerări de lumină...
Sărut lunecos peste plaja de mov.
Pârâul sticlos - o poveste divină,
Lumină și farmec țâșnind din ceaslov.
Iubire de semeni, Dumnezeu și frumos...
Trec îngeri pe cer într-un dans unicrom,
O "Fată Morgană" într-un dans sinuos,
Un zâmbet de vis peste-al "Verdelui" tron.
În sângeri habotnici o ultimă rugă
Spre jadul cu umbre tremurând în aval.
Sunt roze și crini braț la braț. Vor să umple
De lacrimă ochiul și-al iubirii pahar.
Șerpuielnice umbre ne-nvelesc... Și ne cheamă
În adânc de lumină, în povești, transcendent,
Mirt și must, fericire, dar și tainica seară
Răscolesc în clepsidra unui ochi inocent.
Ne ascunde tăcut închisoarea luminii,
Serpentine de clipe sângerânde ne dor,
Primăvara aceasta s-a născut pentru mine
Și-a apus pentru mine pe un cer policrom.
Rug de rugă - cuvânt și nespusă tăcere
Roi de albe lumini, un quasar rătăcit
Pe altarul de gri, pe apuse și terne
Partituri rătăcind pe-un amvon prăfuit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.