Galateea
Forma Ta o sculptez cu dalta gândului,
Cu pasiune îți pătrund conturul
Dragostea netezește orice asperitate
Reflexiile luminii acordează culorile
Și cu palmele doar mărunțesc
Grăunțele de aur din piatra mea.
Devii măsura viselor mele
Eu nu te creez tu mereu ai fost
Ideie de frumos creație a binelui.
Veșnică Monadă. Tu ai trezit
Pygmalion-ul adormit din mine.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.