Hmm...
Am vis, tot filar, din nopți dinainte
când încă n-am fost, înainte de zero;
că vise la rece nu sunt, doar fierbinte
și n-au cum a fi, că nefiind n-are rost,
speranțele, "bine", îs în ziua de post...
totu-i alb, prea curat, precum ștersul cu Dero.
Însă mă am, înfiripat
mă trag seve din fire,
din ce nu știu mă cos
peste-un "ce"deșirat,
ce-acopăr din "ce", de-unde-mi vin și-ele gânduri
și, de timp mi le-a dat, cât de vechi îs... și-au vreun rost?!
Iar de vis, de se întâmplă
-sau rămâne de mine-
ce s-ar face cu el, că era, îl aveam?
Unde pleacă, ele, gânduri, că mișcau dinspre tâmplă
când mai sus, bine, bine?...
Hmm, deci se pare 's găsite, le-am avut... deci eram...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.