Eros dual

Femeie,
Între polul nord şi sud,
Punte - pârghie de nud.
Sânii - bust de baricade...
Sub a clipelor arcade,
Fiori de amor, crescând
Din al braţelor pământ.
În al macilor săruturi
Trec împodobite umbre
De dorinţi... Ascunsă taină
De lumina lor se umple
Şi mai jos, pe dealul coapsei,
Unde dragostea se coace,
Lin alunecând, dorinţa,
Sufletului nu-i dă pace.
Nemişcare... gravă pândă
A plăcerilor deşarte, toate trec,
Se duc spre mâine
Până dincolo de moarte...
Un Adam şi-aceeaşi Evă,
Flămânzind de generaţii
De aroma de iubire...
Să vedem ce sunt bărbaţii!
El, acelaşi vânt de toamnă
Iertător şi de prisos,
Culegând cu lăcomie
Din al stelelor prinos,
Trece-n viaţă fără grabă,
Poposind din floare-n floare...
El ia mierea cea mai dulce
Şi esenţa cea mai tare...
Umbră revoluţionară,
Ca un nor te amăgeşte,
Apoi, sub lumini de stele,
Infidel, se risipeşte.
Ce-i iubirea?! O secundă -
Miere-n cupă de pelin...
Pentr-o clipă de plăcere,
Poate-o viaţă suferim.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!