88
La octogenara vârstă
Am scris epigrame, poezii,
Să rămână amintire,
Sperând să aducă bucurii.
Rog, cititorul să știe
Că nu sunt un anonim pe lume,
Am scris treisprezece volume
De proză și poezie.
Privind lumea, cu-a ei viață
Și obiceiuri dobândite
Unii petrec, se răsfață,
Alții-s ființe oropsite.
Omule! Cât trăiești în astă lume
Uită pizma, lasă cearta,
De faci în viață bine,
Frumoasă-ți va fi soarta.
Dă-i Cezarului ce e al lui,
Nevolnicului ce i se cuvine,
Înalță slavă Domnului,
Ce rămâne îți aparține.
Nu râvni aurul templelor sfinte,
Nici comorile-ngropate,
Lucrând drept și cu cinste,
Vei fi realizat în toate.
poezie de Dumitru Matei din Fereastra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre poezie
- poezii despre vârstă
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre răsfăț
- poezii despre proză
- poezii despre epigrame
- poezii despre cărți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.